Just dance!...

Buna dimineata! Sper ca nu se astepta nimeni sa postez inainte de 00:00.
Azi sunt revoltat, nu mai mult revoltat decat de obicei dar destul cat sa am descarc aici, pe blog, unde nu vede nimeni (aproape).
Avem de a face cu o evolutie, sau mai bine zis involutie a muzicii. Din muzica adevarata, care iti starneste anumite sentimente, care o asculti cu placere, careia ii citesti versurile ca pe o lectura placuta sa ajuns la o muzica repetitiva, fara versuri, facuta de un dj aparut peste noapte in 15 minute pe un calculator vechi. Trist, dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre involutia dansului, care la fel ca si muzica buna, e pe moarte. De la stiluri de dans elegante si extravagante s-a ajuns la dansuri ... defapt nici nu se mai pot numi dansuri. Iata principalele tipuri intalnite in zilele noastre.

Ce ma enerveaza(2)

Salut, Kozmi aici. Dacă sunteţi un fan fidel al blogului nostru, probabil că deja ştiţi că azi e rândul meu să scriu un post despre lucruri care mă enervează. Dacă nu, să ştiţi că azi e rândul meu să scriu un post despre lucruri care mă enervează.

Spre deosebire de irascibilul meu coleg şi prieten, eu nu mă enervez din orice. Dar şi când mă enevez, fac ca Nichita în emisiunile lui Capatos.

Şi ştiţi ce mă enervează pe mine? Vânzătoarele. Eh, nu toate. Majoritatea. Cele despre care vreau să vorbesc se împart în mai multe categorii. Pun pariu că şi voi aţi întâlnit măcar o categorie din cele care o să le descriu mai jos. Astfel, avem:

1. Vânzătoarea frustrată care te serveşte în scârbă. Aceasta are între 30 şi 40 de ani, cel puţin o căsnicie de rahat şi o carieră ratată de manichiuristă, motive pentru care se poartă cu tine ca şi cu ultimul om. Am observat că în categoria asta se încadrează în special vânzătoarele de mezeluri. Nu ştiu dacă o fi vreo coincidenţă, dar eu când le atrag atenţia că au pus 500 de grame în loc de 300 şi le văd cum reacţionează, dandu-şi ochii peste cap şi mimând din buze o injurătură, îmi vine să le îndes salamul pe gât.